Statia CFR Suceava Nord ( Ițcani)(1871)

Romania / Suceava / Scheia /
 loc istoric, staţie feroviară

La 28 octombrie 1869 a fost inaugurată și pusă în exploatare linia de cale ferată Cernăuți-Ițcani, în lungime de 89 km și care avea ca stație terminus satul Ițcani (localitate de frontieră între Austro-Ungaria și Regatul României). Prin această cale ferată, orașul Suceava a fost legat de alte centre importante din Bucovina.
O lună și jumătate mai târziu, la 25 decembrie 1869, a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în română Ițcani, astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). În prezent, Ițcani și Burdujeni sunt cartiere ale municipiului Suceava.
Deoarece satul Ițcani era localitate de frontieră, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct vamal. Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară destul de grandioasă, la acea vreme, tocmai pentru a fi o carte de vizită a Austro-Ungariei.
Edificiul Gării Ițcani (astăzi Gara Suceava Nord) a fost ridicat, în stilul neogotic al gărilor din Europa Centrală, de doi antreprenori austrieci C. Gall și F. Ronchetti, constructorii căii ferate Roman - Burdujeni - Ițcani - Cernăuți, și a fost dat în exploatare în anul 1871.
Gara Ițcani (Suceava-Nord) este o construcție cu două niveluri. Ea a fost realizată după modelul unor gări austriece ale vremii respective, din zona central-europeană, într-un autentic stil romantic, caracterizat printr-un plan dreptunghiular, bolți pe arce de ogivă, arce și arcade frânte la cheie, creneluri și turnulețe de colț, de factură neogotică.
Peronul gării este acoperit și are o feronerie frumos lucrată. Gara impresionează prin măreția formelor și bogăția elementelor arhitecturale de factură neogotică.
Lângă Gara Ițcani a fost construit și un depou de locomotive, care era unul dintre cele mai mari din zona Bucovinei. În jurul gării s-au construit locuințe ale personalului feroviar care se ocupa de întreținerea căii ferate. Din anul 1881 și până în anul 1902, Guvernul Regatului României a închiriat de la guvernul austriac jumătate din stația Ițcani, pentru a o folosi drept gară și vamă românească la vechea frontieră.
Până în anul 1918, clădirea gării a servit drept un important nod feroviar în traficul de călători și mărfuri pentru tranzitul în interiorul Austro-Ungariei, dar și pentru România. Ea era punct de frontieră între România și Austro-Ungaria, pe teritoriul austriac, în timp ce pe teritoriul României gara corespondentă era Gara Suceava (Burdujeni).
După Unirea Bucovinei cu România, satul Ițcani a devenit parte a Regatului României, iar pichetul de grăniceri s-a desființat. În perioada interbelică, gara era trecută în nomenclatorul CFR sub denumirea de Gara Ițcani. În anul 1939, denumirea Gării Ițcani s-a schimbat în cea de „Aron Pumnul”, revenindu-se la denumirea inițială abia în 1944.
Gara Suceava Nord a avut o perioadă de glorie în anii '50-'60 ai secolului al XX-lea, ea fiind renovată și adaptată cerințelor vremii. Pentru o perioadă, aici a funcționat și un cinematograf. Începând din anul 1963 denumirea gării a fost schimbată în cea de Stația CFR Suceava Nord.
In anii 1974- 1975 cladirea garii Suceava Nord este reparata capital.
In 1978- 1981 se realizeaza electrificarea liniei Ramificatie Ploiesti Triaj- Suceava Nord, ocazie cu care statia Suceava Nord este echipata cu instalatie SCB de tip CED.
În anul 1990 treceau prin Gara Ițcani în jur de 80 de trenuri, pentru ca în 2009 să figureze în Mersul Trenurilor doar 52 de garnituri de călători. Începând din decembrie 2009 alte șapte rute feroviare au fost desființate.
În ultimii ani, pe măsură ce numărul trenurilor care trec pe aici s-a împuținat, Gara Suceava Nord a început să se degradeze. Activitățile economice desfășurate în clădirea gării (chioșcuri alimentare, baruri, chioșcuri de ziare) s-au închis, spațiile dezafectate au fost invadate de gunoaie și de câini vagabonzi, toaleta este închisă, sala de așteptare este plină de purici, tencuiala a căzut de pe ziduri pe unele porțiuni, geamurile au început să fie sparte, acoperișul și burlanele sunt sparte și în interior plouă.
În urma articolelor de presă din martie 2010, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a anunțat că va purta discuții atât la Regionala CFR Iași, cât și la Ministerul Transporturilor, pentru a fi găsite soluții de salvare a Gării Suceava Nord. El nu a exclus nici varianta unei asocieri cu Regionala CFR Iași, pentru a administra această clădire.
Ploile violente și vântul puternic din după-amiaza zilei de 23 mai 2010 au smuls 250 de metri pătrați din acoperișul de tablă de pe clădirea Gării Ițcani. Tabla a căzut la baza clădirii, dar nu a produs victime, deoarece pe peron nu era niciun călător.
Sosit la fața locului, primarul Ion Lungu a afirmat că el a sesizat anterior conducerea Regionalei CFR Iași asupra necesității restaurării clădirii monument a Gării Suceava Nord, aflată în administrarea SC CFR SA Infrastructura, dar că nu a primit de la aceasta nici un răspuns.
Deși starea de degradare a gării (care este și monument istoric) a fost semnalată administratorilor clădirii, Regionala CFR Iași nu a luat nici o măsură de rezolvare a situației.
In 2014 incep lucrari de modernizare a cladirii garii, iar in 2015 este schimbat acoperisul, tamplaria si instalatiile electrice interioare.
Lucrari de amploare de reabilitare si renovare a cladirii incep abia in august 2017.

Sursa: wikipedia

Adresa statiei CFR Suceava Nord este: cartier Itcani, strada Garii, nr. 4.

Statia CFR Suceava Nord deserveste si un depou de locomotive (apartinand SNTFC CFR Calatori) si Uzina de impregnare a traverselor din lemn.
Oraşe în apropiere:
Coordonate:   47°40'40"N   26°13'50"E
Acest articol a fost modificat ultima dată acum 3 ani