Comuna Ogrezeni
Romania /
Giurgiu /
Ogrezeni /
World
/ Romania
/ Giurgiu
/ Ogrezeni
Maailm / România
Localitatea este atestată documentar încă de la 1514 şi este menţionată într-un act de danie al Domnitorului Neagoe Basarab în care se spune :
„Se dă danie Mănăstirii Bolintinului satele Bucşani, Pieleşti şi jumătate din moşia Ogrezenilor, cu salase de ţigani pa anume, care o au de la fiii Cegai din vechime.”
Localitatea este de asemenea amintită în diverse acte de dobândire a terenurilor. În epoca modernă prima atestare a teritoriului administativ este la 27 mai 1871 când Inginerul Hotarnic Sc.Stravoleanu (echivalentul directorului Oficiului de cadastru şi Publicitate imobiliară) cu nr. 116 îi comunică primarului comunei Ogrezeni un exemplar din documentaţia privind delimitarea administrativ teritorială şi îl îndeamnă a pune în posesie cu terenul la care erau îndreptăţiţi pe locuitorii comunei beneficiari ai legii de împroprietărire de la 1864.
Dintre aceştia :
A. 22 de capi de familie proprietari cu câte patru vite de muncă primesc în proprietate câte 10 pogoane şi 427 de stânjeni pătraţi de teren arabil pentru care plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei şi 36 de parale". În total această categorie primeşte 227 pogoane şi 322 stânjeni pătraţi.
B. 237 de capi de familie cu câte două vite primesc în proprietate câte 7 pogoane şi 410 stânjeni pătraţi de teren arabil pentru care plătesc o despăgubire anuală de 94 lei şi 19 parale;
C. 56 de capi de familie muncitori cu braţele (pălmaşi) primesc câte 4 pogoane şi 444 stânjeni pătraţi de teren arabil pentru care plătesc 67 lei şi 05 parale.
În total 315 capi de familie primesc în proprietate suprafaţă de teren arabil de 2344 pogoane şi 88 stânjeni pătraţi. Se mai acordă de către Statul Român 11 pogoane şi 658 stj. Pentru "Casa Proprietăţii", 1200 stj pentru trei cârciumi domeniu public; 58 pogoane "Viile în pământul locuitorilor la care ia ostaşniţă Statul în bani". În total teritoriul administrativ al comunei Ogrezeni inclusiv terenul bisericii era de 2415 pogoane şi 2 stj. Pornind de la aprecierea că la timpul respectiv familia numără în medie 4 persoane, populaţia localităţii era de aproximativ 1260 locuitori, care aveau 562 animale de povară cu care lucrau acest teren, aproximativ 200 vaci cu lapte, 300 porci şi alte animale şi păsări mici. De la 1871, anul încheierii aplicării acestei legi a fondului funciar, comuna a mai cunoscut alte trei "împroprietăriri", respectiv în 1922 după primul război mondial, în 1945 după cel de-al doilea război mondial, urmează perioada colectivizării din 1959-1963, pământul fiind parte colectivizat, parte preluat de stat înfiinţându-se o Fermă de Stat pe structura Moşiei Solacolu, moşie declarată ferma model între alte 22 în toată ţara. După 1990, prin decretul-lege 42/1990 se atribuie în proprietate fiecărui deţinător curtea până la 1000 mp, dar nu mai mult de 6000 mp împreună cu grădina aferentă. Promulgarea Legii 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare conduce la reconstituirea şi constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru aproape 1400 de capi de familie cu un total de 2347 ha teren în proprietate din care 477 ha teren intravilan. La recensământul din 2002 sunt înregistraţi 4981 de locuitori.
[modifică] Şcoli
Comuna are 4 şcoli cu aproape 900 elevi şi preşcolari, trei cabinete medicale individuale, un dispensar veterinar, 38 de agenţi economici cu capital privat ca şi mici întreprinzători. A fost elaborat Planul Urbanistic General, sunt în derulare procedurile privind înfiinţarea de reţea de gaze naturale, reţea de canalizare cu staţie de epurare şi reţea de apă potabilă.
„Se dă danie Mănăstirii Bolintinului satele Bucşani, Pieleşti şi jumătate din moşia Ogrezenilor, cu salase de ţigani pa anume, care o au de la fiii Cegai din vechime.”
Localitatea este de asemenea amintită în diverse acte de dobândire a terenurilor. În epoca modernă prima atestare a teritoriului administativ este la 27 mai 1871 când Inginerul Hotarnic Sc.Stravoleanu (echivalentul directorului Oficiului de cadastru şi Publicitate imobiliară) cu nr. 116 îi comunică primarului comunei Ogrezeni un exemplar din documentaţia privind delimitarea administrativ teritorială şi îl îndeamnă a pune în posesie cu terenul la care erau îndreptăţiţi pe locuitorii comunei beneficiari ai legii de împroprietărire de la 1864.
Dintre aceştia :
A. 22 de capi de familie proprietari cu câte patru vite de muncă primesc în proprietate câte 10 pogoane şi 427 de stânjeni pătraţi de teren arabil pentru care plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei şi 36 de parale". În total această categorie primeşte 227 pogoane şi 322 stânjeni pătraţi.
B. 237 de capi de familie cu câte două vite primesc în proprietate câte 7 pogoane şi 410 stânjeni pătraţi de teren arabil pentru care plătesc o despăgubire anuală de 94 lei şi 19 parale;
C. 56 de capi de familie muncitori cu braţele (pălmaşi) primesc câte 4 pogoane şi 444 stânjeni pătraţi de teren arabil pentru care plătesc 67 lei şi 05 parale.
În total 315 capi de familie primesc în proprietate suprafaţă de teren arabil de 2344 pogoane şi 88 stânjeni pătraţi. Se mai acordă de către Statul Român 11 pogoane şi 658 stj. Pentru "Casa Proprietăţii", 1200 stj pentru trei cârciumi domeniu public; 58 pogoane "Viile în pământul locuitorilor la care ia ostaşniţă Statul în bani". În total teritoriul administrativ al comunei Ogrezeni inclusiv terenul bisericii era de 2415 pogoane şi 2 stj. Pornind de la aprecierea că la timpul respectiv familia numără în medie 4 persoane, populaţia localităţii era de aproximativ 1260 locuitori, care aveau 562 animale de povară cu care lucrau acest teren, aproximativ 200 vaci cu lapte, 300 porci şi alte animale şi păsări mici. De la 1871, anul încheierii aplicării acestei legi a fondului funciar, comuna a mai cunoscut alte trei "împroprietăriri", respectiv în 1922 după primul război mondial, în 1945 după cel de-al doilea război mondial, urmează perioada colectivizării din 1959-1963, pământul fiind parte colectivizat, parte preluat de stat înfiinţându-se o Fermă de Stat pe structura Moşiei Solacolu, moşie declarată ferma model între alte 22 în toată ţara. După 1990, prin decretul-lege 42/1990 se atribuie în proprietate fiecărui deţinător curtea până la 1000 mp, dar nu mai mult de 6000 mp împreună cu grădina aferentă. Promulgarea Legii 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare conduce la reconstituirea şi constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru aproape 1400 de capi de familie cu un total de 2347 ha teren în proprietate din care 477 ha teren intravilan. La recensământul din 2002 sunt înregistraţi 4981 de locuitori.
[modifică] Şcoli
Comuna are 4 şcoli cu aproape 900 elevi şi preşcolari, trei cabinete medicale individuale, un dispensar veterinar, 38 de agenţi economici cu capital privat ca şi mici întreprinzători. A fost elaborat Planul Urbanistic General, sunt în derulare procedurile privind înfiinţarea de reţea de gaze naturale, reţea de canalizare cu staţie de epurare şi reţea de apă potabilă.
Oraşe în apropiere:
Coordonate: 44°24'44"N 25°46'8"E
- Uzina de tratare a apei Crivina 2.2 km
- Balta Saveanu 2.5 km
- Padurea Tantava 3.2 km
- Comuna Gradinari, Judetul Giurgiu 3.2 km
- Strada Băcanu 3.5 km
- Zorile 3.7 km
- GEVAS INVEST 4.3 km
- Statia CFR Gradinari 5.1 km
- Pădureni 7.1 km
- Statia CFR Vadu Lat 10 km
- Pădurea Grădinari 6.7 km
- Comuna Buturugeni 8.1 km
- Pădurea Bolintin 10 km
- Comuna Floreşti-Stoeneşti 10 km
- Bucşani 11 km
- Comuna Clejani 12 km
- Mihăilești 16 km
- Județul Ilfov (1997) 31 km
- Județul Giurgiu (1981) 35 km
- Județul Teleorman 62 km
Comentarii