Fosta Întreprindere de Metale Rare de la VADU (Vadu)

Romania / Constanta / Sacele / Vadu
 metallurgy (en), producţie, smelter (en)

Uzina de la Vadu. Nisipurile din Delta Dunării, bogate în minereu de titan şi zirconiu

Satul Vadu, judeţul Constanţa. În apropierea plajei, un colos de beton domină peisajul. Este tot ce-a mai rămas din uzina de metale rare. În anul 1984 însă aici se extrăgea titan şi zirconiu din nisipurile din Grindu Chituc, o limba de pământ de la malul mării.

Uzina a fost construită la Vadu după ce geologii au descoperit că nisipurile din Delta Dunării sunt bogate în minereu de titan şi zirconiu. Mineralele au fost aduse, de-a lungul vremii, de curenţii litorali, şi cu timpul au format grinduri. Descoperirea a fost pur întâmplătoare. Geologii căutau apă potabilă pentru oamenii Deltei. Nicolae Panin este consilier în cadrul Institutului de Cercetare pentru Geologie Marină. În anii `70 a lucrat, ca geolog, la proiectele de foraj din Deltă.

„S-a făcut un program întreg de foraje şi s-a constatat, în anumite locuri, că există aceste minerale grele. Primul loc descoperit a fost Sărăturile şi al doilea loc a fost Chitucul”, povesteşte acesta.

Întreprinderea a fost dotată cu tehnologie unicat, din Australia, şi putea să prelucreze până la 2,5 milioane de tone de nisip. Nisipul din Grindul Chituc a fost extras de o dragă, adusă la faţă locului pe mare. Şanţul săpat, lung de 8 kilometri, este vizibil şi astăzi. Nicolae Tomuş, directorul tehnic al Institutului de Cercetare pentru Metale Rare, a fost implicat în proiect.

Proiectul de la Vadu a rămas secret. Nicolae Galbinasu, primarul comunei Corbu de care aparţine satul Vadu, îşi aminteşte cum satul sau a devenit, peste noapte, un obiectiv de interes naţional.

Zona era împânzită de ofiţeri de Securitate.

Reporterii emisiunii „Din Interior” i-au găsit pe foştii angajaţi ai uzinei. Surprinzător, aceştia nu ştiu la ce au lucrat de fapt nici în ziua de azi.

După 90 de uzina s-a ales praful. Întreprinderea de Metale Rare a fost reorganizată de trei ori. Mai întâi a deveni Centrală Industrială, apoi Regie Autonomă, iar în anul 1997 s-a tranformat în actuala Companie Naţională a Uraniului. În acelaşi an, Guvernul a tăiat subvenţiile pentru minerit, iar uzina de la Vadu a fost separată şi trecută pe linie moartă.

Consecinţele abandonului se văd la tot pasul. Conductele care transportau nisipul de la malul mării, spre uzină, au fost demontate bucată cu bucată pentru fier. Hoţii au furat până şi firele din cupru de pe stâlpii de înaltă tensiune.

În anul 2000, o firmă din Constanţa a cumpărat uzina cu aproape două milioane de euro. Prosidex Rom Srl. a preluat clădirile şi o parte din utilaje. Acum, fabrică materiale pentru construcţii. În anul 2012, firma a dat faliment dar, în mod ciudat, în planul de reorganizare, susţine că are contracte pentru minereu titanifer. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, instituţia de stat responsabilă cu gestiunea resurselor naturale, crede că acest lucru nu este posibil.

Administratorul firmei, Ştefan Crăciunescu este de negăsit.

În urma exploatării miniere au rămas patru lacuri de steril, iar autorităţile au dispus ca Grindul Chituc să intre în reconstrucţie ecologică. Grindu aparţine de judeţul Constanţa, dar este administrat de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Reporterii emisiunii Din Interior au întrebat Agenţia pentru Protecţia Mediul Constanţa, Garda de Mediu Constanţa şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării dacă au verificat nivelul radioactivităţii în zonă. În timpul sezonului estival, la Vadu se face plajă chiar lângă lacurile de steril. Până acum, autorităţile nu au făcut niciun control şi îşi pasează răspunderea de la una la alta.

www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Reportaj/Din+interio...
Oraşe în apropiere:
Coordonate:   44°26'52"N   28°44'29"E

Comentarii

Acest articol a fost modificat ultima dată acum 8 ani