Societatea Romana de Radiodifuziune (1927)(1952-inaugurat actualul sediu) (Bucureşti)

Comentarii

• 
  Dani (vizitator)

  Sa informezi, sa formezi si sa amuzi. Aceasta este deviza oricarui radio public si, în ciuda unor cenzuri vremelnice, se poate spune - cu mâna pe inima si glasul limpede - ca Radio România nu s-a abatut fundamental si dramatic de la ea. Chiar între anii '50 si '80 (obsedantele decenii) cei care au cautat si sperat au gasit, în intimitatea adevarata a undelor noastre, emisiuni care sa fie limanuri de comunicare autentica. Ce a urmat, de la izvorul anilor '90 încoace a fost, spun unii, descatusare. Probabil, desi în ciuda faptului ca termenul îmi aminteste de trist faimoasa "lupta de clasa" care încrucisa secera cu ciocanul, alungând din spirit eleganta înfruntare a floretelor intelectuale. Oricum ar fi, ne-am întors, cu unelte tehnice ameliorate, la un climat de normalitate, eliberat de accente agresive si obligatorii. Paleta de culori sonore pe care o propunem astazi celor care aleg sa ne asculte este larga si "notele false" nu mai reprezinta o dominanta în gama emisiunilor noastre. Cu efort în primul rând, cu greseli uneori, dar cu buna credinta întotdeauna, ne facem ecoul vietii politice, sociale, culturale, sportive de aici si de aiurea. Asa stau lucrurile azi. Problema cea mai mare si mai complexa este ce va fi mâine? Vrem, înainte de toate, sa ne recâstigam o audienta careia erorile noastre i-au uzurpat dimensiuni importante. Mai vrem, de asemenea, sa revina în conversatiile celor care ne urmaresc, ca argument definitiv al adevarului unei afirmatii, propozitia aceea concluziva: "Asa s-a spus la Radio." Si dorim, nu în ultimul rând, sa aducem cu emisiunile noastre un confort care sa aminteasca de armonia unui camin dupa care tânjim cu totii. Vom reusi? Asa nadajduim, asa credem. Dar dumneavoastra?

  acum 16 ani | răspunde | hide comment
• 
  ceferistu (vizitator)

  Dani ce-ai scris tu aicea este foarte frumos, nu am inteles nimic... Eu nadajduiesc dar nu mai cred ca o sa se reia difuzarea emisiunii zilnice de la ora 11:50 numita "Cotele Apelor Dunarii" pe care eu personal si accelerat o urmaream asiduu (aici am folosit un cuvant pe care nu il folosesc de obicei - asiduu, dar pe care l-am auzit tot la radio) si din care voi reda un fragment care mi-a marcat copilaria: "Drencova, ier: troasant chenz santimetr, bez vantcatr santimetr; Gruia, ier: suasanduz santimetr, bez cuaranteiun santimetr"

  acum 15 ani | răspunde | hide comment