Rezervaţia Naturală "Pădurea Babadag - Codru"

 parc, parc natural

Rezervaţia naturală Pădurea Babadag - Codru, 524,60 ha. Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, conform hărţilor anexate amenajamentelor ICAS - Staţiunea Tulcea, sc. 1:10000, precum şi hărţilor topografice sc. 1:25000, L-35-118-A-d şi L-35-118-C-d. Limita nordică, începe de la calea ferată Medgidia - Tulcea, urmează spre nord şoseaua Tulcea-Constanţa până la borna 57, de unde intră, spre est, în fondul forestier al UP I Gara Codru ajungând la bornele 58 şi 59 în Culmea Şeremetului. De aici spre est, rezervaţia se învecinează cu fondul forestier al Ocolului Silvic Babadag, limita fiind reprezentată de Culmea Şeremetului, cu excepţia zonei unităţii amenajistice (u.a.) 9B şi 10B unde limita trece pe conturul sudic al acestora. Limita nordică este marcată prin bornele 59, 87, 89, 86, 91, 105, ultima dintre acestea fiind în apropiere de vârful dealului Dadovar. Limita estică se continuă spre sud pe teritoriul UP I Gara Codru, învecinându-se cu fondul forestier al O.S. Babadag, pe traseul bornelor 108, 109, 110, (pe dealurile Chiuciuc Bair şi Hiucliuc Bair), continuă aproximativ până la borna 48, după care trece prin interiorul terenurilor I.C.A.S., parcurgând bornele 46 şi 49, pe dealul Lupilor, până la borna 43 de unde urcă spre nord până intersectează calea ferată. De aici, limita se continuă pe terenurile aparţinând O.S. Babadag, U.P.VI Codru, în continuare limita coboară spre sud, fiind relativ apropiată de calea ferată şi parcurge bornele 26, 28, apoi se îndreaptă spre sud-vest până la borna 24, de unde continuă pe un traseu sinuos spre sud, nord, est, nord şi din nou est, până intersectează un drum de pământ în colţul nord-estic extrem al parcelei 13 B, continuă apoi de-a lungul acestuia spre sud-est, până ajunge la intersecţia dintre drumul respectiv şi linia parcelară ce porneşte din borna 32. Limita continuă de-a lungul acestei linii parcelare spre sud-vest, până când ajunge în punctul extrem sudic al parcelei 14 D, după care se îndreaptă pe un traseu meandrat spre nord-vest, de-a lungul liniei ce separă u.a. 14 A de u.a. 14 D. De la intersecţia acesteia cu linia parcelară dintre 13 D şi 14 A, aceasta se îndreaptă spre sud-vest până la borna 29. De aici continuă spre sud, trece prin borna 21, se îndreaptă spre sud-est, nord-est, apoi sud-est, intersectând linia parcelară dintre u.a.15 A şi 14 A, după care se îndreaptă spre est şi nord-est, ocolind apoi spre sud neproductivul 16 N1 (inclus în rezervaţie). Linia parcelară se îndreaptă în continuare pe un traseu meandrat aproximativ spre sud-est, pe limita dintre u.a. 17 C, respectiv 17 D şi E, apoi spre sud-vest, până ajunge în borna 37. De aici trece spre sud, ajungând la borna 36. Limita sudică se învecinează cu fondul forestier al Ocolului Silvic Babadag, începe la borna 36, în apropierea vârfului Acairac Bair (142,0 m), se îndreaptă spre vest, apoi ocoleşte spre nord, sud şi vest u.a. 16 B şi 16 C. În continuare limita se învecinează cu terenurile agricole şi păşunile aparţinând comunei Ceamurlia de Jos, fiind marcată prin bornele 35, 22 şi 19. Toate suprafeţele menţionate în cadrul limitei sudice aparţin O.S. Babadag, U.P.VI Codru. Limita vestică, cu direcţie generală nord - sud, este marcată de şoseaua Tulcea - Constanţa, între bornele 19, 20, 15, 23, 13, situate pe versanţii vestici ai dealului Caracuş, după care se îndepărtează la mică distanţă de această cale de transport, pe care o întâlneşte din nou începând cu borna 27, până la intersecţia cu calea ferată. Toate suprafeţele din rezervaţie menţionate la limita vestică aparţin O.S. Babadag, U.P.VI Codru.

peterlengyel.wordpress.com/2011/12/26/padurea-babadag-d...
Pădurea Babadag situată în zona Podișului Babadag este una dintre pădurile reprezentative din peisajul nord-dobrogean. Există aici întinse păduri de foioase, variate asociații începând de la păduri balcanice, păduri xeroterme submediteraneene, dar și silvostepe, poieni stepice, arii cu vegetație a bolovănișurilor calcaroase șamd. Dintre speciile de arbori/ arbuști, se poate menționa prezența stejarului brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarului pufos (Quercus pubescens), teiului (Tilia tomentosa), frasinului (Fraxinus ornus), cărpiniței (Carpinus orientalis) etc. Unele păduri au arbori cu vârste seculare, păstrând caracteristicile naturale ale pădurilor cândva existente în zonă… pe o arie mult mai mare; extraordinara diversitate de plante include multe specii de orhidee (Orchis tridentata, Orchis simia, Orchis morio, Orchis purpurea, Anacamptis pyramidalis, Limodorum abortivum, Himantoglossum caprinum, Himantoglossum hircinum, Neottina nidus-avis, Cephalanthera damasonium, Cephalanthera rubra, Platanthera chlorantha, Platanthera bifolia etc), dar și diferite alte specii rare de plante (Asyneuma anthericoides, Cerinthe auriculata, Achillea clypeolata, Astragalus ponticus, Centaurea napulifera, Centaurea marschalliana, Crocus reticulates, Globularia punctata, Iris sintenisii, Nectaroscordum siculum, Ononis pusilla, Paeonia peregrina, Stipa ucrainica, Stipa capillata etc).

Dintre insecte, impresionantă este diversitatea cicadelor (drd. Cosmin Manci amintește de 4 specii de cicade prezente aici), dar este prezentă și Saga pedo. Pe timpul verii, când este perioadă însorită, țârâitul metalic al cicadelor, al acestor insecte sonore, devine un sunet de fond chiar puternic. Trebuie să fie o extraordinar de mare abundență de indivizi ca să se audă mulți kilometri pe traseul care străbate pădurea, acest sunet emis de cine știe câte (milioane?) de astfel de insecte… care culmea cântă deodată… așa că uneori se opresc și se face liniște, dar nu pe multă vreme. În zile cu nori, este o liniște aproape deplină. Cel puțin cât le privește pe ele. Dintre reptile se pot menționa: țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca), balaurul (Elaphe sauromates), vipera cu corn (Vipera ammodytes) șamd.

Rezervația naturală pădurea Babadag are doar 524,6 hectare; situată pe un platou calcaros cu versanți slab înclinați aflați la cca. 100-220 m altitudine, este acoperită de pădure aproape în totalitate…. Aria de Importanță Avifaunistică RO100 Pădurea Babadag, între altitudinile de 9 și 402 m, se extinde pe o suprafață de 49.414 hectare; se menționează de aici ca fiind cuibăritoare 14-16 perechi de gaie brună (Milvus migrans) – la pg. 189 din cartea Ariile de Importanță Avifaunistică din România, Tg. Mureș 2008.

Situl Natura 2000 ROSPA0091 Pădurea Babadag, aflat în regiunea biogeografică stepică, are suprafața de 58.473,2 hectare, cuprinse altitudinal între 0 și 400 m, cu o medie de 191 m. Conform Formularului Standard al sitului, aici cuibăresc printre altele, 40-70 perechi de uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), 28-40 p. acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), 4-8 p. buhă mare (Bubo bubo), 40-60 p. șorecar mare (Buteo rufinus), 20-30 p. șerpar (Circaetus gallicus), 12-20 p. herete de stuf (Circus aeruginosus), 8-16 p. herete sur (Circus pygargus), 400-500 p. dumbrăveancă (Coracias garullus), 500-620 perechi de ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), 60-80 p. de ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), 200-300 p. ghionoaie sură (Picus canus), 1-2 perechi de șoim dunărean (Falco cherrug), 20-30 p. vânturel de seară (Falco vespertinus), 20-30 perechi de acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), 30-60 p. de pietrar negru (Oenanthe pleschanka). În perioada de iarnă, situl este utilizat spre exemplu de 20-30 exemplare de herete vânăt (Circus cyaneus), 15-30 exemplare de herete alb (Circus macrourus) șamd. În pasaj, trec pe aici 2-5 exemplare de acvilă țipătoare mare (Aquila clanga), 3-5 exemplare de acvilă de câmp (Aquila heliaca), 2-4 șoimi călători (Falco peregrinus), 5-10 codalbi (Haliaeetus albicilla), 500-2.500 exemplare de muscar mic (Ficedula parva), șamd.